Duplicity

Marti, 5 Mai 2009, Categoria: Cronica de film

La fel ca "Michael Clayton", precedentul film regizat de Tony Gilroy, "Duplicity" este un thriller ce se petrece in lumea corporatiilor rivale si a directorilor feroce pe care ii vedem inca din generic sarind realmente unul la beregata celuilalt intr-un slow-motion extrem de reusit - Tom Wilkinson si Paul Giamatti, intr-o imbinare fericita de miscare, culoare, muzica si expresivitate. Insa departe de atmosfera intunecata si sobra in care se invartea un George Clooney chinuit de constiinta, protagonistii povestii de fata evolueaza intre decoruri viu colorate si replici spumoase, intre zambete si flirt, spioni eleganti amintind de vremurile bune cand James Bond avea si farmec, nu doar maxilare virile si privire otelita (dealtfel si soundtrack-ul presarat cu amestecul de jazz/electro/trip-hop al celor de la Bitter:Sweet, si split-screen-urile frecvente aduc a thrillere "tari" de anii '70).

Ray Koval (Clive Owen) si Claire Stenwick (Julia Roberts) sunt agenti secreti guvernamentali care renunta la slujbele lor de bugetari pentru o varianta mai interesanta, dar nu mai putin periculoasa, cea de spioni corporatisti - nu oricum, ci in companii rivale, intr-un plan aparent perfect de a trage in piept pe toata lumea si a fugi cu banii pentru a-si trai povestea de dragoste departe de lumea dezlantuita. Owen e cuceritor cu aerul sau de dur vulnerabil, Roberts marseaza pe imaginea de eleganta distanta, si chiar daca tensiunea erotica dintre ei nu atinge cine stie ce cote dramatice cuplul functioneaza credibil, in schimburi de replici inteligente, taioase, amuzante, un "pas de deux" verbal amintind de magia Katharine Hepburn - Cary Grant.



Dar poate rezista un cuplu de mincinosi profesionisti, poate atractia reciproca sa invinga neincrederea, poti spera ca iubita care te-a inselat odata n-o va face din nou, poti crede ca iubitul s-a culcat cu o alta femeie doar in scop "profesional"? Raspunsul oferit de Gilroy este unul optimist: pana la urma mintim cu totii, mai bine sau mai prost, fiecare relatie are doza sa de duplicitate, iar lucrurile complicate sunt adesea cele mai interesante, misterul ne intriga, nesiguranta da sare si piper unor situatii altminteri banale si, cu o doza buna de imprevizibil, intamplarile dobandesc o alta greutate, viata capata alt gust.

Parcursul amoros al spionilor de serviciu se desfasoara sinuos pe ecran, cu numeroase flash-back-uri in locatii exotice - de la Roma la Dubai, din New York la Zurich - si pe alocuri povestea devine ceva mai greu de urmarit, mai ales in contextul in care toata lumea inseala pe toata lumea, dar totul are un aer vag frivol, pana si lupta corporatiilor rivale, pornite intr-o cursa contra-cronometru pentru cucerirea pietei mondiale de sampoane, scutece, creme si lotiuni (desi nimeni nu stie prea bine diferenta dintre acestea doua), asa ca tonul filmului ramane lejer, spumos si relaxant, de comedie inteligenta si sexy, specie pe cale de disparitie.



[Adela Marcov]

• Adauga un comentariu:

   

• Trebuie sa fii logat pentru a posta un comentariu! Acceseaza cont sau Creeaza un cont nou