Thirst / Bakjwi

Duminica, 2 Mai 2010, Categoria: Cronica de film

Thirst / Bakjwi Park Chan-wook ia o nuvela de Zola (Thérèse Raquin), o da de trei ori peste cap si o transforma intr-un film cu vampiri. Si nu numai: melodrama, horror, comedie neagra, povestea unei iubiri blestemate, conflict psihologic - "Thirst" are cate putin din toate. Inecate in sange, mult, mult sange - in fond nu ne asteptam la nimic altceva de la regizorul lui "Oldboy" sau "Lady Vengeance". De data aceasta insa scenele dure au surdina pusa - ici o jugulara sfasiata, colo niste bube purulente, o unghie putrezita sau niste oase rupte care ies prin carnea zdrentuita, nimic iesit din comun.

Sang-hyeon, un preot catolic coreean cu vocatia martiriului, se ofera voluntar pentru un experiment medical menit sa gaseasca vaccinul impotriva unui virus mortal, datator de eruptii cutanate si hemoragii interne. Experimentul nu are prea mult succes, insa dupa cateva momente de moarte clinica si o transfuzie de sange, preotul revine la viata, complet vindecat, dar cu apucaturi de vampir. „Miracol!” striga multimea, si se organizeaza in cete de credinciosi, dispusi sa-l venereze pe noul sfant cu fata bandajata. Din fericire Park nu marseaza prea mult pe recuzita catolica a sangelui, stigmatelor si invierii, ba dimpotriva: parintele Sang-hyeon trece rapid la emotii cat se poate de pamantene, atunci cand o intalneste pe Tae-ju, o tanara prinsa in capcana unui mariaj nefericit, cu un sot nevolnic si o soacra abuziva. Ea isi petrece noptile mimand crize de somnambulism, pentru a evada dintr-un camin care o sufoca; el incearca sa-si traiasca noul destin departe de lumina soarelui, si noaptea il gaseste insetat, luptandu-se cu instinctele de fiara. Destinele li se unesc inevitabil, cu maximum de senzualitate si un erotism flamand.

In vreme ce Sang-hyeon isi potoleste setea cu sangele unor bolnavi aflati in coma, negandu-si partial noua natura, Tae-ju si-o imbratiseaza pe deplin, evoluand rapid de la sotia supusa si tematoare la o veritabila zeita-demon a dorintelor carnale. Park le reda vampirilor fascinatia rapita de povestile caste din seria Twilight si de multe ori ai impresia ca accentul cade pe senzati, si nu pe intriga: culori puternic contrastante iti zgarie retina si sunetele iti invadeaza timpanul – sorbituri, plescaieli, muscaturi ori respiratiile accelerate ale preludiului. Nici vorba de piele stralucind a diamante reci, aici e carne framantata de dorinta, e sange, oroare si excitare deopotriva. Si mai presus de toate o sete care nu se stinge: de sex, de sange, de putere.



[Adela Marcov]
  
asdasd