Hamlet 2

Vineri, 3 Octombrie 2008, Categoria: Cronica de film

Recunoasteti: au fost momente cand Shakespeare vi s-a parut deprimant si inutil de tragic. Cam la fel gandeste si Dana Marschz (Steve Coogan), protagonistul din "Hamlet 2", actor ratat dar profund pasionat de arta teatrului, care compenseaza talentul prin entuziasm si indeasa entuziasmul pe gatul a doi tocilari la un liceu de provincie, montand piese adaptate dupa filme de succes si razboindu-se permanent cu criticul de serviciu, un boboc sobru si ironic.

Cu un nume imposibil de pronuntat, o sotie alcoolica, depresiva dar fermecatoare, si un coleg de apartament decerebrat si musculos, Marschz incearca sa depaseasca faza aparitiilor in reclame jenante si a rolurilor de categorie B prin vocatia apostolatului. Pricopsit cu o clasa de derbedei latino, Dana are in maini rolul vietii: profesorul sufletist, care devine inspiratia elevilor si-i ridica din mocirla cotidiana spre aerul rarefiat al Culturii. Rol in care amesteca nuante din "Cercul poetilor disparuti" si "Minti periculoase", si la care nu renunta nici atunci cand cursurile ii sunt amenintate cu disparitia. Au contraire, cantecul sau de lebada va fi "Hamlet 2", un sequel dement in care printul danez calatoreste inapoi in masina timpului, pe undeva pe parcurs se intalneste cu versiunea moderna a lui Iisus Hristos (versiunea sexy, cu telefon mobil si care merge pe apa in pas de Michael Jackson), se saruta cu un Laertes gay si o ia de sotie pe Ofelia, totul asezonat cu muzica lui Elton John interpretata de corul homosexualilor din localitate.



Coogan face un rol delicios, impingand fiecare gluma pana la granita dureroasa intre ridicol si umilinta - un soi de portret viu al mediocritatii naive si entuziaste, ergo patetice. Montarea flamboaianta a piesei, culminand cu aria "Rock Me Sexy Jesus" e de un kitsch absolut fascinant (si pentru spectatorii din film si pentru noi, ceilalti), iar Andrew Fleming inteapa din toate partile cetatea hollywoodiana, supra-licitand cu o Elisabeth Shue intr-o auto-parodie destul de reusita.

Din pacate filmul nu se multumeste sa-si rada de show-biz, ci incearca sa abordeze ironic mai toate prejudecatile care imbiba societatea americana, si pe alocuri devine obositor sau isi rateaza tinta, alunecand exact spre genul de pelicula pe care o parodiaza.

CineTV dixit: e amuzant si ireverentios. Nu stralucit, dar relaxant. Comedie-popcorn. Incercati-l.

[Adela Marcov]

Tag-uri: Hamlet 2, andrew fleming, elisabeth shue, steve coogan

Posteaza comentariu

• Adauga un comentariu:

   

• Trebuie sa fii logat pentru a posta un comentariu! Acceseaza cont sau Creeaza un cont nou