Orphan

Vineri, 9 Octombrie 2009, Categoria: Cronica de film

Orphan "Orfana" este, pe scurt, povestea unor parinti iubitori care adopta un copil ciudat ce se va dovedi pe parcurs un ucigas psihopat. Va suna cunoscut? Tot ce se poate: subiectul a mai fost abordat de nenumarata ori, sub varii forme, iar filmul lui Jaume Collet-Serra face apel fara jena la toate cliseele din recuzita genului. Si asta inca de la primele secvente - cosmarul grotesc si banal al unei mame care isi pierde copilul la nastere.

Traumatizata in urma experientei, Kate (Vera Farmiga) recurge la solutia adoptiei. Nimic mai simplu: se pare ca in orfelinatele americane copiii stau aliniati frumos in vitrina, asteptand sa fie alesi precum cateii intr-un pet shop. Iar copilul cuminte, care sta de unul singur intr-o camera, pictand si fredonand refrene siropoase, are sansele cele mai mari de a-si gasi o familie: v-o prezentam pe Esther, fetita-model care se imbraca demodat, canta la pian si pare sa fi invatat pe de rost codul bunelor maniere.



Cel putin pana la proba contrarie. Cand manierele sunt abandonate brusc (si definitiv) in favoarea unor accese de furie si Esther se transforma intr-o Matrioshka malefica - ba impinge o colega pe scari in jos, ba omoara cu sange rece un porumbel, ba isi terorizeaza familia adoptiva.

Exista ceva teribil de neplacut in rautatea copiilor, si lucrul asta a functionat la nivel visceral de la "The Omen" incoace (ca sa nu mai vorbim de "Chucky", papusa asasina), dar "Orfana" nu se oboseste sa aduca nimic nou - avem doar recuzita obisnuita filmelor horror, cu imagini decupate abrupt, zgomote bruste si asurzitoare, o casa plantata in mijlocul pustiului si ceva muzica terifianta.

Si daca Vera Farmiga izbuteste o prestatie decenta, Peter Sarsgaard, interpretul sotului din dotare, joaca in gluma si ne livreaza un moment lacramos absolut jenant pe final. Finalul care aduce si explicatia comportamentului patologic al Estherei - una amuzanta in absurditatea sa, si probabil singurul element de originalitate al filmului.



[Adela Marcov]
  
asdasd