Ingeri si demoni

Marti, 19 Mai 2009, Categoria: Cronica de film

Daca in "Codul lui Da Vinci" mai aveam parte de ceva dispute religioase si teorii provocatoare (desi nu iti trebuie un doctorat in fizica cuantica sa te prinzi ca "Saint Graal" suna oarecum la fel cu "Sang Real"), asa-zisa continuare din "Ingeri si demoni" rezolva aspectele mistice plasandu-si actiunea la Vatican, in vidul de putere creat de moartea unui Papa. Dincolo de costumele spectaculoase, de mizanscena grandioasa, de scurtele prelegeri despre structurile Garzii Elvetiene, ale consiliului de cardinali si ale ierarhiilor din sanul Bisericii Catolice, filmul ramane insa la nivelul unui thriller cu schema simplista: societatea secreta a Iluminatilor rapeste cei patru candidati la titlul de Suveran Pontif si ameninta sa-i ucida in locuri publice, cate unul pe ora, pentru a-si razbuna istoria inecata in sange de catre asupritorii catolici in secolele de demult.

In acest moment intra in scena simbologul Robert Langdon (Tom Hanks), recrutat de Vatican in calitatea sa de expert in Illuminati, coduri secrete, coridoare ascunse, inscriptii antice si deductii simple care rezolva mistere vechi de secole. Cot la cot cu el va alerga pe strazile Romei si Vittoria Vetra (Ayelet Zurer), o duduie-savant care s-a jucat de-a antimateria in Centrul European de Cercetari Nucleare din Elvetia pana cand Iluminatii cei malefici i-au furat jucaria, amenintand sa o transforme in arma de distrugere in masa.



De aici incolo urmeaza o serie de urmariri cu masini pe stradute inghesuite, o droaie de coincidente fara de care intriga n-ar functiona, un soi de Amazing Race cu indicii culturale elucidate prompt de Langdon, acest Indiana Jones cu freza nereusita si o totala lipsa de sex-appeal. O prestatie actoriceasca la fel de plata reuseste si Ewan McGregor, popa-Superman adorat de multime, dar macar el arata ok. Nu se stie exact ce rol ar trebui sa aiba Miss Vetra, dar Ayelet Zurer pare complet pierduta in spatiu, potrivita cu Tom Hanks precum nuca in perete - un cuplu total anost, "Vacanta la Roma" versiunea pentru pensionari habotnici, pacat de peisaje. In schimb Stellan Skarsgard se achita onorabil de rolul unui Comandant de garda intepat si morocanos, deci suspect, la fel si Armin Mueller Stahl, Cardinalul Strauss, "bunicutul" intrigilor de palat din Vatican, harsit in ale politicii si pastrator fixist al traditiilor.

Ron Howard trece lejer si fara apasari peste dezbaterea religie versus stiinta, care se afla de fapt in miezul povestii, si o rezolva in doi timpi si trei miscari cu un discurs penibil rostit spre final, printre explozii si impuscaturi, cand nimeni nu mai are chef de el. Dupa mai bine de doua ore in care sunt afurisiti pe rand catolicii (incuiati retrograzi) si savantii (extremisti care se joaca de-a creatia), filmul ar vrea sa livreze totusi o lectie de morala, si o face sub forma de pilula roz pe care scrie "hai sa dam mana cu mana, cei in halate si cei in sutana, intru propasirea speciei". O concluzie banala, care nu lamureste cu nimic motivatiile personajelor, la un thriller ce-ar fi functionat mai bine daca nu s-ar fi bazat atat de mult pe mini-discursurile explicative rostite cu voce gatuita de Tom Hanks in timp ce alerga de la o biserica la alta, numarand cadavre.



[Adela Marcov]

• Adauga un comentariu:

   

• Trebuie sa fii logat pentru a posta un comentariu! Acceseaza cont sau Creeaza un cont nou