2012

Luni, 16 Noiembrie 2009, Categoria: Cronica de film

Dupa asaltul extraterestrilor din "Independence Day" si asaltul zapezilor din "The day after tomorrow", Roland Emmerich dezlantuie din nou Apocalipsa, de data aceasta cu o catastrofa globala profetita in calendarul Mayas: solstitiul lui 2012 aduce o aliniere bizara a planetelor ce provoaca explozii solare, modificari ale particulelor neutrino si o incalzire brusca in nucleul Pamantului cu consecinte dezastruoase - cutremure, miscari tectonice, deplasarea polilor magnetici si cam tot ce va mai poate trece prin cap in materie de cataclisme ecologice.

Pe cale de consecinta avem parte de efecte speciale cat cuprinde: orasele sunt inghitite de ape, vulcanii erup spectaculos, valurile tsunami fac ravagii pe unde-apuca, scoarta Pamantului se crapa ca un harbuz rascopt, statuia lui Iisus din Rio de Janeiro se prabuseste, bolta Capelei Sixtine se crapa simbolic, rupand legatura om-divinitate, ce mai, emblemele lumii civilizate o iau la vale cu toatele, si incet-incet orase intregi sunt inghitite de ape, parjolite de lava ori acoperite de cenusa vulcanica.



De fapt nu se produce o Apocalipsa veritabila, ci mai degraba o primenire a omenirii: avertizate de apropierea urgiei planetare, guvernele au construit nave menite sa asigure continuitatea speciei, asa ca exista destui supravietuitori. Alesi pe spranceana, dupa criterii de genetica si performanta, sau dupa dimensiunile buzunarului (biletul pentru viata costa 1 miliard de euro). Supravietuitori care vor pune bazele unei noi civilizatii in leaganul celeia vechi. Cum unde? La capul Bunei Sperante, desigur.

Armageddon-ul lui Emmerich e absolut impresionant la nivel vizual: dezastrul arata spectaculos, grandoarea distrugerilor iti taie rasuflarea si retina e puternic impresionata chiar si-atunci cand i se infatiseaza lucruri greu de digerat, precum un val ce-nghite Himalaya. Si pentru ca asa o desfasurare de forte n-a mai lasat loc unui scenariu mai acatarii, ne-am pricopsit pe de laturi cu o suma de clisee exasperante la care ar trebui sa strangeti din dinti ca sa nu va apuce rasul si sa nu iesiti din atmosfera. Avem de toate: eroul pe care nimeni nu dadea doi bani (John Cusack), scriitor ratat care si-a perdut sotia si copiii in favoarea unui tip bogat (deci nesuferit); miliardarul rus grobian si crud, dar cu fata umana; presedintele american (Danny Glover) care alege sa moara in mijlocul alegatorilor sai; tanarul om de stiinta entuziast (Chiwetel Ejiofor) care crede in altruismul oamenilor; politicienii hrapareti si cinici; hipiotul exaltat si cam slinos (Woody Harrelson), ale carui accese de paranoia legate de activitatile guvernului se dovedesc intemeiate; discursurile motivationale cu mesaj umanist despre "ce inseamna umanitatea/civilizatia", "ce mostenire lasam generatiilor urmatoare" etc etc.

Ce nu avem? Detalii despre toata povestea cu Mayasii, cu profetiile, cu alinierea planetelor si explicatiile (ori implicatiile) ei spirituale. Nu e cazul sa asteptati vreo diatriba despre Dumnezeu, Judecata de Apoi sau perspectiva buddhista asupra chestiunii: cativa calugari tibetani apar razant in peisaj, cativa sud-americani se sinucid in grup (probabil asteptand venirea lui Quetzalcoatl pe Pamant), cativa boschetari bantuie strazile Americii cu nelipsitele lor cartoane pe care scrie "Pocaiti-va! Vine sfarsitul". Cam atat.

"2012" nu va pune mintea la treaba, dar e amuzant de urmarit (cu o punga mare de popcorn) si probabil ar fi absolut spectaculos in versiune 3D. Daca gustati genul, e un disaster-movie cum scrie la carte.



[Adela Marcov]

• Adauga un comentariu:

   

• Trebuie sa fii logat pentru a posta un comentariu! Acceseaza cont sau Creeaza un cont nou